Violență
online
Violența cibernetică include orice fapte de hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima. (Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice)
Definiții
Exploatarea cibernetică, fotografia non-consensuală sau „revenge porn”
se referă la diseminarea în mediul online a imaginilor sau filmelor cu conținut sexual fără consimțământul persoanei din imagini, în scop de răzbunare, umilire, șantaj. Agresorul a intrat în posesia acestor imagini/filme fie în cadrul unei relații anterioare cu persoana șantajată, fie prin accesarea ilegală a computerului, telefonului sau conturilor de social media. Imaginile pot fi obținute și prin sexting consimțit, dar ulterior făcute publice pentru răzbunare. Poate fi folosită de un fost partener când victima se decide să părăsească relația respectivă, folosită ca metodă de a o convinge să se întoarcă.
Sextingul
se referă la trimiterea consimțită de mesaje, imagini, filme cu conținut intim între două persoane. O distincție foarte importantă trebuie făcută între consimțământul de a face/trimite imaginile cuiva și consimțământul de a fi date mai departe sau făcute publice, ceea ce reprezintă o încălcare a confidențialității. Poate deveni un nou mijloc de perpetuare a violenței domestice, luând forma sextingului abuziv sau coercitiv, în care un partener îl presează pe celălalt pentru a trimite imagini intime, sau pornografie din răzbunare, când partenerul amenință sau face publice imaginile respective.
Slut-shaming
se referă la ridiculizarea și denigrarea unei persoane pentru presupusa ei activitate sexuală și modul în care alege sa își exprime sexualitatea prin machiaj, haine, imagine, comportament, percepute ca fiind inacceptabile din punct de vedere social. Victimele sunt catalogate ca „ușoare”, „disponibile”, sunt ținta zvonurilor, a comentariilor umilitoare și mesajelor jignitoare primite pe diverse platforme, sau sunt amenințate cu postarea unor imagini intime pentru a face de rușine și a critica în mod public.
Grooming & predation
este o tactică folosită de prădătorii sexuali pentru a stabili o conexiune emoțională cu un copil, de a construi o relație de încredere cu acesta cu scopul de a-l agresa sau exploata sexual, în mediul online sau în viața reală. Pandemia de COVID a crescut numărul copiilor care folosesc tehnologia și au acces la internet, ceea ce dus și la creșterea numărului celor care ar putea fi expuși la grooming & predation. Cel mai frecvent, agresorii își targetează victimele pe platformele și rețelele de socializare populare printre copii – Facebook, Instagram, sau prin abordarea în chatul jocurilor video în rețea, folosind profiluri false ale unor copii/adolescenți de vârstă apropiată. Prădătorii le pot cere copiilor să se filmeze sau fotografieze în ipostaze intime sau în timp ce fac lucruri absolut nevinovate, de exemplu dansează, pe care ulterior le prelucrează pentru a le da tentă sexuală. Exploatează frica copiilor și îi șantajează, cerându-le să se expună din ce în ce mai mult sau să se întâlnească în viața reală.
Hărțuirea și hărțuirea pe platforme multiple
constă în comportamentul nepotrivit al unui agresor sau grup de agresori față de o persoană căreia îi adresează cuvinte nepotrivite, o jignesc, o amenință cu dezvăluirea unui secret sau, din contră, își manifestă nesolicitat afecțiunea. Dacă agresorul este blocat, încearcă să își contacteze victima pe alte platforme sau rețele de socializare pe care aceasta le folosește. Devine o problemă serioasă când comentariile sunt repetitive, obsesive, excesive și extrem de jignitoare. Cyberbullying-ul, prezent în special între copii și adolescenți, este o formă de hărțuire online și constă în utilizarea tehnologiei și a internetului pentru a intimida o persoană. Reprezintă un comportament abuziv, țintit, deliberat și repetat, menit să facă rău altei persoane. Exemplele de cyberbullying includ mesaje text sau e-mailuri neplăcute, zvonuri trimise prin e-mail sau postate pe site-uri de socializare și imagini, videoclipuri sau site-uri web jenante. Implică de obicei o serie susținută de astfel de mesaje, fie că sunt orchestrate de o singură persoană sau un grup de colegi și impactul cumulativ poate fi destul de devastator, ducând chiar și până la sinuciderea persoanei agresate.
Body-shaming
este o formă de bullying care se manifestă atât în mediul offline, cât și online, manifestată prin criticarea și judecarea aspectului unei persoane – forma corpului, dimensiunea – prin raportare la standardele de dezirabilitate impuse de societate, mass-media, social media, și care poate produce trauma emoționale severe, în special la adolescente/ți și tinere/i.
Stalking (urmărirea/persecutarea)
reprezintă o formă agravată de hărțuire, repetată, cu o intensitate și o frecvență mai mari, de tipul unei obsesii, fixații. În mediul online presupune monitorizarea utilizării de către cineva a internetului, a platformelor sociale, a e-mailului sau a altor forme de comunicare electronică, utilizând aplicații de urmărire/spionare (spyware), acces la profilul victimei și urmărirea ei prin intermediul prietenilor/cunoscuților/cercului apropiat. În viața reală, implică apariția neanunțată în locurile frecventate de persoana vizată, pătrunderea ilegală în casa ei, amenințarea cu uciderea animalului de companie sau a unei persoane apropiate.